Poveste cu dans…

Dorian era profesor de fizica la un liceu de profil, muncea mult cu elevii lui, si rezultatele nu intarziasera sa apara. Avea cel mai bun lot de elevi la olimpiada de fizica.

Anul acesta fusese unul foarte plin si greu. Avusese multe examene si concursuri cu elevii, asa ca trebuise sa lucreze mai mult ca de obicei. Lucrul pentru el nu se oprea dupa pregatirea elevilor. Controla fiecare lucrare sa inteleaga unde erau neajunsurile fiecaruia. De multe ori nici nu apuca bine sa adoarma, ca deja era dimineata si trebuia sa o ia de la capat.

Toate aceste eforturi au fost rasplatite cu premii si colaborari cu universitati de profil.

Insa  Dorian nu mai era tanar, avea 57 de ani. Toate aceste eforturi le simtea, hotarase sa ia pauza in vacanta care urma.

Lucrurile nu au asteptat mult dorita vacanta, iar intr-una din dimineti Dorian se trezi ca de obicei, doar ca nu reusea sa miste bine piciorul stang. A incercat sa se ridice din pat, dar a constatat ca nu are suficienta forta. A fost calm si nu s-a speriat, s-a asezat din nou crezand ca e doar din cauza oboselii. Apoi a incercat din nou sa se ridice, dar situatia era la fel, nu avea suficienta forta pentru a sta in picioare singur. A realizat ca situatia nu e chiar de neglijat si a hotarat sa ii spuna sotiei si fiicei ca are nevoie de ajutor.

A ajuns la spitalul de Neurologie unde a fost internat si s-a constat ca are un accident vascular ischemic, din fericire destul de usor, incat situatia sa nu fie grava. A stat cam o saptamana internat apoi a inceput un program de recuperare, pentru care venea in fiecare zi la spital. Lucrurile au evoluat foarte bine, Dorian era un pacient care isi lua corect tratamentul si venea cu regularitate la programul de recuperare.

Vacanta a trecut dar fara a putea pleca din localitate, Dorian era mereu sub supraveghere chiar si acasa familia era vigilenta sa nu se intample ceva.

Odata cu venirea toamnei a inceput si scoala, Dorian nici nu voia sa auda sa stea in concediu medical, pentru el scoala insemna totul. Asa ca a promis ca va fi foarte atent si va avea grija sa nu mai fie suprasolicitat ca pana acum.

Lucrurile au mers bine tot anul, avea in continuare lotul de olimpici, dar era atent sa nu depaseasca un anume nivel de oboseala, chiar daca isi pastrase aceeasi strictete cu elevii, munca era munca.

Dar anul acesta fiica lui implinea 20 de ani, si aveau o petrecere mare in familie. Sarbatoreau la un restaurant unde puteau sa se distreze linistiti, fara a deranja vecinii.

La un moment dat Dorian si-a invitat fiica la dans, era un vals putin mai ritmat, si chiar putin mai lung decat se astepta. Dorian a simtit in timpul dansului o durere la nivelul genunchiului, dar a spus ca ii va trece lui, si nu s-a oprit.

Seara s-a terminat frumos, o atmosfera placuta fusese pe tot timpul petrecerii. Dorian insa tot incerca sa mascheze durerea de genunchi pana a ajuns acasa sa se odihneasca.

Dimineata, surpriza, nu putea din nou sa se ridice in picioare, era acelasi picior, avea dureri, dar nu le mai putea preciza exact unde, plus ca incepea sa fie speriat ca nu se poate ridica in picioare.

A stat putin apoi i-a spus sotiei ca are nevoie de ajutor. S-au speriat sa nu apara din nou un accident vascular, asa ca au mers repede la spital. Acolo au aflat ca era doar o problema la genunchi. A urmat o noua etapa de recuperare cu speranta ca leziunea lui nu va necesita o interventie chirurgicala. Si chiar asa a fost, lucrurile au mers spre bine, Dorian a primit tratament si o orteza pentru genunchi pana la stabilizarea lui.

Explicatie:

Accidentele vasculare pot fi de multe ori, la persoanele care nu au factori de risc majori, destul de usoare, cu deficite motorii mici, care se pot remite aproape complet. Asa a fost si cazul prezentat, pacientul nefiind hipertensiv, obez sau cu dislipidemie, motiv pentru care deficitul a fost redus si limitat la membrul inferior. Singurul factor major a ramas excesul de munca si privarea de somn pe perioade lungi. Ceea ce e important de retinut e faptul ca, desi aparent functia motorie este recastigata aproape complet, un usor dezechilibru se mentine. Acest aspect devine evident la suprasolicitarea mecanica, cum s-a intamplat in cazul de fata, pacientul dezvoltand o mica leziune de menisc, care a raspuns la tratamentul conservator medicamentos si de recuperare, cu precizarea de a utiliza dispozitive de tip orteze pentru a imbunatatii functia motrica.