Noaptea de Inviere. Stela se hotarase sa vina si ea la slujba de Inviere, cu familia
O adusesera intr-un fotoliu rulant, desi incepuse sa mearga cu baston, dar ca sa nu oboseasca, mai bine sa stea in scaun. Locuiau aproape de biserica, era o biserica mica, de cartier, unde veneau mai mult cei care locuiau in zona.
Hotarase sa stea la intrarea in biserica, afara, oricum trebuia sa iasa sa imparta Lumina la toti cei care venisera la slujba. Apoi va merge acasa. Afara incepuse sa adie usor vantul, dar era inca placut. O rugasera sa o ajute sa intre in biserica, dar ii placea aerul curat si racoros de afara. A durat mai mult timp decat crezuse si abia acum iesisera afara sa imparta Lumina. Incepuse sa i se faca frig, cand stai pe loc, parca simti mai repede frigul.
Au mai zabovit pret de vreo 10 minute, apoi s-au urcat in masina si au plecat acasa. Stela a dormit linistita peste noapte, chiar a visat ca era din nou sanatoasa si se ocupa ea de toata casa.
Era inca tanara, avea 52 de ani, dar in urma cu 4 luni suferise un accident vascular ischemic, si ramasese cu un deficit motor pe partea stanga. Viata ei s-a schimbat complet de atunci. Fusese educatoare la o gradinita din cartier dar a fost nevoita sa se pensioneze medical. Nu se putea intoarce asa curand la copii, trebuia intai sa se faca bine, abia apoi putea sa revina la munca.
Cand a facut accidentul vascular, era complet constienta. A simtit ca ii amorteste mana, piciorul si fata, totul pe stanga, a chemat o colega si au sunat la salvare, apoi a observat ca le poate misca bine. Si-a dat seama ca face un accident vascular, avea cateva notiuni medicale, nu era speriata, era destul de curajoasa. Asa a ajuns la spital unde a fost internata si i-au spus ca a facut un accident vascular ischemic. A stat zece zile la sectia de Neurologie apoi a fost transferata la Recuperare unde a mai ramas inca zece zile. Isi revenise destul de bine, mergea cu bastonul, folosea mana, dar nu avea aceeasi dexteritate ca inainte. I s-a propus sa se pensioneze pentru un an si apoi se va hotari daca se va intoarce la gradinita.
Prima zi de Pasti, Stela se trezeste si merge spre bucatarie.
- Cristos a Inviat! Ii spune fata ei.
- Ade-va-rat a In-vi-at! Raspunde Stela cu dificultate, nu reusea sa vorbeasca bine.
- Ce s-a intamplat, o intreaba speriata fiica ei.
- Nu stiu.
Cand o priveste mai bine isi da seama ca fata ei nu arata normal, gura pare cazuta intr-o parte, iar pleoapa nu se misca aproape deloc. Se duce direct la telefon si cheama salvarea.
Stela ajunge din nou la spital, acum era chiar nelinistita, oare ce se intamplase, de ce nu putea vorbi corect, oare repetase accidentul vascular, auzise ca se poate intampla sa il repeti. Situatia ei parea destul de diferita fata de prima data cand fusese increzatoare ca se va rezolva totul bine.
A fost din nou la tomograf si s-a constat ca nu a repetat accidentul vascular, dar tot nu intelegea ce se intamplase. Mai tarziu dupa ce a fost intrebata ce a facut, daca a stat in frig, curent, si-a adus aminte ca fusese noaptea trecuta la biserica si nu vrusese sa intre inauntru, a stat afara, chiar daca era putin mai racoare. I s-a explicat ca facuse o pareza faciala periferica datorita frigului. Cum ea era destul de sensibila dupa accidentul vascular, a fost suficient sa stea putin la aer rece si a facut o pareza faciala.
S-a linistit ca nu e ceva mai grav si a inceput din nou programul de recuperare, era diferit de tot ce invatase pana atunci, dar era atenta la tot ce trebuia sa faca. A stat din nou internata zece zile la Recuperare, a plecat acasa mai bine, dar inca mai trebuia sa repete exercitiile invatate. A durat cam doua luni pana si-a revenit complet, in plus trebuia sa continue si programul pentru pareza de la accidentul vascular.
In toamna, Stela a revenit la control, era mult mai bine, invatase sa mearga fara baston, folosea mana stanga aproape la fel ca inainte, si se hotarase sa se intoarca la servici din primavara.
O alta noapte de Inviere, Stela a venit impreuna cu familia, a stat putin, pe scaun, in biserica, apoi a plecat acasa. Peste o saptamana urma sa se reintoarca la gradinita. Cateva luni va fi dublata de o colega, iar din toamna va incepe sa lucreze singura cu copii.
La un an de la inceperea activitatii, Stela se simte bine, e mult mai atenta la tot ce face, are grija sa nu se suprasolicite, lucreaza doar patru ore, dar e suficient ca sa se simta utila si activa.
Explicatii
Aparitia unui deficit motor la un pacient cu un accident vascular cerebral nu inseamna neaparat o recidiva, ci poate avea si alte cauze, asa cum a fost in cazul de fata. Fiecare modificare insa poate fi un avertisment, care trebuie neaparat investigat. Pacientul cu accident vascular are un echilibru destul de fragil, mai ales in primele luni, motiv pentru care trebuie sa respecte un regim de viata adecvat.