Poveste de decembrie

Anna incerca sa se odihneasca putin dupa ce toata dimineata se pregatise pentru vizita copiilor. E seara de Craciun. In seara asta vor impodobi bradul impreuna.

Anul trecut Anna suferise un AVC in urma caruia ramasese cu un deficit motor pe partea dreapta. Se recuperase destul de bine, doar vorbitul era inca deficitar. Abia reusea sa pronunte cuvintele importante, desi cand se grabea rostea cuvinte pe care altfel n-ar fi putut sa le spuna. Cei din casa se obisnuisera cu ea si o intelegeau destul de bine.

A fost o pacienta care a venit cu regularitate la recuperare, initial la spital si apoi la policlinica. In vara se hotarase sa mearga la o statiune. I se indicase sa mearga la Covasna, unde se simtise foarte bine. A venit cu alt tonus de acolo. Asa ca a inceput sa lucreze usor prin casa si sa gateasca. Fusese o buna gospodina, mereu laudata pentru preparatele ei. Nu prea respectase nici un regim alimentar pana sa se intample accidentul vascular. Dar dupa ce a iesit din spital chiar a fost atenta. Asta o perioada, pana a venit din statiune, cand simtindu-se mai sigura pe ea, s-a reintors la bucatarie si de la zi la zi a inceput sa renunte la regimul pe care il primise.

In urma cu o sapatamana a trebuit sa mearga la control la doctorita ei, care s-a cam suparat cand a vazut ca se ingrase vreo 7-8 kg. A incercat sa ii explice ca pe ea nu o deranjeaza, dar doctorita nu si nu, ba mai mult a pus-o sa mearga, sa vada cum se misca. E adevarat ca de cand cu kilogramele astea in plus se simtea cam greoaie, se misca mai lent, luase pentru siguranta si un baston. Dar cum sa treaca la regim tocmai acum cand vine Craciunul? Of, e asa de complicat! Anna fusese toata viata o gurmanda, iar acum cand nu mai putea face miscare ca de obicei, era greu sa slabeasca.

Inainte obisnuia sa se plimbe in fiecare zi, dar acum miscarile sunt mai greoaie, se simte mai putin sigura, bastonul il ia tot mai des, nu mai vrea sa coboare scarile. Renuntase de cateva luni bune la programul de gimnastica pe care il invatase si pe care il facea regulat inainte.

Pentru seara asta copiii nici nu o lasasera sa se apropie de bucatarie, au spus ca mancarea e problema lor, se ocupa ei. Dar Anna tot a facut prajitura care era favorita copiilor si, sa recunoastem, si a ei. Asa ca pana sa vina ei a si aranjat-o pe platou si…a gustat si ea cateva bucatele. Se ferise si de sot sa nu o vada, ca si el a stat de vorba cu doctorita si i-a promis acesteia ca o va urmari pe Anna, ca o mai lasa sa manance numai ce are voie.

Dar uite ca au ajuns, e atata larma si voiosie, cei mici incep sa aranjeze bradul, Anna pune cateva prajiturele sa ii serveasca, aseaza masa, totul e ca o poveste. A sosit si momentul in care se impart cadourile. Era obisnuita sa primeasca mereu cate ceva util in casa. Dar uite ce cadou mare a primit acum! Oare ce-o fi acolo? Are emotii. E un cadou comun, de la copii si de la sot. Il desface si o apuca rasul. E o bicicleta! O bicicleta care are si un spatar. Tocmai buna pentru ea. A primit o bicicleta sa poata face miscare in casa si sa o ajute sa slabeasca.

Explicatii:

Pe langa ca pacientul cu AVC trebuie sa respecte indicatiile medicului de a continua programul de kinetoterapie invatat intr-o institutie specializata, trebuie sa respecte și regimul alimentar indicat. Astfel va evita aparitia unor complicatii medicale si va reusi sa isi mentina mobilitatea castigata in programul de reabilitare.

Atentie! Orice kilogram in plus peste greutatea normala este un pas inapoi in reabilitarea post AVC!