Terapia ocupationala in Accidentul vascular cerebral
Terapia ocupationala este o terapie functionala si o metoda activa de recuperare fizica si psihologica, care urmareste adaptarea/readaptarea persoanei cu dizabilitati si cresterea gradului de independenta.
Dupa un accident vascular cerebral, terapia ocupationala va debuta cu o atenta evaluare a pacientului, a prehensiunilor, a mersului si a desfasurarii ADL-urilor (ADL = Activities of Daily Living, adica activitati cotidiene habituale; IADL= Instrumental Activities of Daily Living, adica activitati cotidiene care folosesc un instrument).
ADL-urile sunt indemanarile de baza ale unui individ folosite pentru derularea vietii cotidiene in mod independent; capacitatea de a-si putea realiza toate nevoile personale si cele legate de viata comunitara. Acestea se impart in ADL de baza si IADL : activitati derulate pe baza deprinderilor mototrii complexe.
Activitatile cotidiene habituale ale pacientului cu AVC sunt grupate in patru categorii:
- autoingrijirea: imbracare, toaleta, alimentare
- mobilitatea: mers, miscare in pat, transferuri
- comunicarea: vorbire, scris, gestualitate
- manipularea: clanta, sertar, robineti, chei
Activitatile cotidiene care folosesc un instrument ale pacientului cu AVC sunt impartite in cinci categorii, in functie de domeniul in care se deruleaza si anume:
- domeniul gospodaresc: cumparaturi, ingrijirea copiilor, curatarea casei;
- domeniul vietii comunitare: folosirea banilor, a cardurilor;
- domeniul sanatatii: medicamente, cunoasterea factorilor de risc;
- domeniul securitatii casei si a persoanei;
- manipularea obiectelor moderne: telefon, calculator, aparatura etc.
Reeducarea acestor ADL si IADL fac parte din obiectivele terapiei ocupationale la pacientii cu hemiplegie post accident vascular cerebral, reprezentand refacerea si restabilirea independentei pacientului.
Urmatoarele obiective sunt reeducarea gestualitatii si a expresiei. Acestea presupun solicitarea pacientului in vederea compensarii deficitului de mobilitate si refacerea modalitatilor de expresie umane: vorbit, atitudine, comportament, activitate.
Se folosesc miscari globale pentru gestica, cu un efect stimultor pentru musculatura afectata, dar si pentru psihic. In reeducarea expresiei pacientului este importanta incurajarea acestuia in a derula activitatile care ii fac placere si de a-l ajuta si readapta la acestea.
Folosirea mijloacelor ajutatoare pentru mers sau ADL (fotoliu rulant, carje, bastoane, orteze, proteze sau diferite ustensile adaptate) si amenajarea mediului extern reprezinta un punct important al terapiei ocupationale. De aceea, terapeutul va comunica si va invata atat pacientul, cat si apartinatorii in ceea ce priveste prevenirea factorilor de risc, amenajarea locuintei (conform necesitatii bolnavului) si va adapta anturajul la cerintele pacientului.
